In principiu, etichetarea distruge. Etichetele in general. La absolut orice lucru. La haine, la masini, la oameni, la produse de orice fel. Caci un produs cu o eticheta buna poate fi prost, si viceversa.
Si aici ma intreb, ce rost isi au uniformele in scoli?
Traim cica in vremuri democratice, unde libertatea de exprimare este, sa zicem, neingradita, desi din unele puncte de vedere mai schiopateaza. Un mediu in care e greu si-asa sa iti formezi o personalitate de la varste fragede avand in vedere gama larga de stereotipuri prezente pe piata. Houseri, manelisti, emoisti, rockeri, punkeri, pitzipoance, cocalarese, funky, glamour, dive, bla bla. De ce i-ai ingradi libertatea de exprimare unui copil inchizandu-l intr-o uniforma care n-are nici un dumnezeu? De ce sa nu il lasi sa isi exprime dorinta si ceea ce simte macar prin haine, si, mai ales, in scoala? Dupa ce ca noi fugim de scoala ca de… dracu`, se presupune ca ar trebui sa mai purtam si o uniforma care sa ne eticheteze ca fiind niste produse in formare ale unui prestigios colegiu.
Stiti ce? Degeaba e colegiul prestigios, daca unii dintre aceia care ii poarta straiele nu au un comportament deloc prestigios.
Plus ca noi am fost crescuti in spirit competitiv si oltenesc, si chestia cu uniformele stiti si voi cum e… “Ia uite-l pe ala, e de la scoala X, ce distrus!…”.
Desigur ca asta nu inseamna sa vii la scoala in fuste sub fund si decolteu pana la buric. Asa te imbraci in timpul liber daca iti face placere. Insa trebuie sa invatam sa nu mai etichetam si sa categorisim la prima vedere.
Pana si cea mai dulce ciocolata iti lasa uneori un gust amar… Si pana si cea mai urata broasca se transforma la un moment dat in print. Parerea mea.
